geoturism.ro
Obiective naturale: cascade Obiective naturale: chei Obiective naturale: lacuri Obiective culturale Rezervatii naturale Obiective istorice Oferte turistice Obiective religioase


OBIECTIVE TURISTICE

 Adaugare obiectiv turistic PROPUNE UN OBIECTIV TURISTIC (FOTO SI TEXT)

 Adaugare obiectiv turistic SAU TRIMITE FOTO SI TEXT PE MAIL contact@geoturism.ro
 Cauta obiectiv turistic

 




ALTE LINK-URI



Gazduit de Host-Age.ro

Prin Muntii Latoritei, Lotrului si Manaileasa

Muntii Latoritei, ca si cei ai Lotrului si Manaileasa, au locuri deosebite ce merita cunoscute din plin !.
Primavara dintii
Moto: Cu fiecare copac traznit/Ne cade pe umeri/Ozdreanta albastra de cer. Marin Sorescsu
Fusese o vreme, cind cu harta in mina, izbutisem sa strabat multimea de poteci din muntii Latoritei. Ii gasisem atit de frumosi, atit de accesibili in toate anotimpurile, ii urcasem de peste tot, incit acum, ceeace propsesem colegelor mele de drunetie, era intr-un fel un corolar al acestor munti.
Plecam din Voineasa. Imediat ce trecem, cel de al doilea pod peste Lotru. Pe ulita, apoi urcind pe linga gardurile oamenilor, gasim repede poteca marcata-inca vizibil-cu cruce rosie. Urcam din greu pe panta aspra pina ajungem in plaiurile Balturilor. Ne mai imbuneaza efortul, fagii doboriti intr-o viroaga, plini de bureti de fag, pe care colegele mele se grabesc sa-i culeaga. Curind ajungem pe plaiul Balturilor si tot de aici avem privelisti catre crestele Lotrului, cam pina spre culmea Strepului. La vremea inceputului de mai in care ne aflam, pe acolo iarna mai staruie, fara sa dea semne ca s-ar duce durind. Urcand pe plai, in scurta vremedam de poteca ce se lasa spre stinga noastra. Merge aceasta citava vreme pe muchie, coboara catre o casa singurateca, de la care ajungem usor chiar in centru Vionesii, de unde plecasem. Noi continuam urcusul si curind ajungem in drumul alpincare strabate in intregime creasta acestor munti. Istoria acestui drum, incepe
 in vremea primului razboi mondial sau poate chiar mai de mult, atunci cind vechea garnita intilnea si acesti munti si sus, aproape de saua Stefanului, avea pichet graniceresc,
Am iesit in creasta plaiului, linga un stilp de inalta tensiune, nu departe de o gospodarie aproape permanenta. Coborind din munti, stilpul acesta, in imediata apropiere a drumului, este un indiciu pretios.Aici, la aceasta casa, am intilnit alta data, prin luna martie, unul din cei ce locuiau mai tot timpul in aceste locuri. Ne-a invatat batrinul intilnit, cum sa ne potolim setea, crestind coaja mesteacanului. La granita dintre iarna si primavara, atunci cind copacii se pregatesc pentru un nou ciclu de viata, de sub coaja mesteacanului, tisneste seva proaspata, care potoleste setea cu bautura dulce, de trup tinar. mai departe urcam pe panglica drumului, croit prin verdeata cu scipeti galbeni. Drumul intra in padure si soarele parca nu mai dogoare atit. Si urcusul, desi continuu, nu este atit de obositor. Apar scurtaturile. Apoi cind ajungem la brad, apar trunchiurile doborite de vint. Soarele se lafaie pe cerul albastru si pe la noi, razele doar strapung
 cetina din cind in cind. Locurile au capatat miros de brad incins si padurea isi aluga ultimele troiene de zapada. Molesiti de ziua calduroasa, ajungem dupa vreo 5 ore, linga cabana de la Pliul Poienii. Aflasem din Balturi, ca pe aici nu-i nici tipenie de om. Trecem de cabana si cautam izvorul apropiat. ne potolim setea napraznica. Continuam drumul. Apare ultima serpentina din ziua aceea. Apoi padurea de brad isi arata sfirsitul. La stinga noastra se desprinde din drumul alpin, poteca spre stina din Fratosteanu. Parasim drumul aplin, care-si descrie serpentine multe, pina sa ajunga pe cununa muntelui. Pe poteca laterala catre stina, cele citeva izvoare ne potolesc din nou setea. La stina cautam indelung locul de popas si pina la urma popsim sub acoperisul doar pe jumatate al saivanului. Acolo ne incropim culcusul, pe cetina adunata in graba. Dinspre Lotru vine un nor negru. S-a spart deasupra stinei, cu zcomot mare. Afara siroiau piraiele stirnite de
 ploaia naptaznica. S-a potolit furtuna, asa cum venise. Soarele a aprut din nou si am avut timp sa urcam coasta muntelui. Vroiam sa vedem oglinda lacului Negru, aflat in caldfarea Fratosteqanului Mare. Ca;darea era captusita cu zapada pina spre virf, asa ca ne-am multumit cu urcusul pina in cusma de piatra de la 2053m. Am privit departarile pina ne-am saturat. Catre paring mai ales, imbrobodit cu zapada, catre culmile inalte ale Lotrului si Capatinii si catre Surean, cit se vedea din el. Trecuse de 9 seara, cind insfirsit am coborit la stina. Jumatatii astia de coliba, am avut grija sa-i inchidem usa !. A fost o noapte cu luna plina si cum nu-mi venea somnul, am tot privit-o ncum se sucea peste stina. Din cind in cind apareau licuricii avioanelor. Cind s-a stins luceafarul, am adormit si eu. Ne-am trezit devereme. Aveam drum lung de facut. Ne-am inviorat la izvor si ne-am indreptat care apa Rudaresei. Apoi am urcat catre Saua Repezi. Am trecut pe linga
 stina cu acelas nume si am ajuns in sa, la 1808m. Ziua a inceput cu cer senin si de nicaeri nu aparea vreo urma de nor. Am profitat de ocazie si am urcat pe virful Repezi, la 2013m, pe creasta presarata cu stinci de tot felul. De sus alte privelistini se ofereau. Pe valea Latoritei sclipea lacul de la Petrimanu, catre apus crestele Paringului deabia isi aruncau zapada de pe ele. Si prin virfurile Lotrului si Capatinii, soarele facea ravagii. Se ochea muntele de la o clipa la alta !.Am fi putut sa mergeem pe creasta pina spre Paraginosu si sa coborim pe poteca oilor, pina la stina din Groapa. Dar in sa lasasem o tovarasa de drum. Ne-am intors in sa si am luat-o agale, molesiti de caldura, pe poteca de pe coasta nordica, indreptindu-ne spre stina din Groapa. Credeam ca pina acolo vom face cel mult 1/2 ora. Dar cind am intrat in padure, zapada troenita, cind tare, cind moale de intram pina la briu, ne-a dat de furca mai bine de 2 ore si mai ales ne-a udat starsnic. Deabia am ajuns in poiana stinei, ba chiar ne era frica sa nu pierdem intrarea in poiana, care nu era asa de mare. Aveam chef de odihna si ne-am tolanit la soare, sub stinca cea mare din mijlocul poienii.Pina ne-am adus aminte ca autobuzul trecea prin Gura latoritei las ora 3 si pina acolo mai era drum lung. Am intrat usor pe poteca din padurea intunecata, bine conturata acum, la inceputul ei. Stiam ca undeva se pierde si continuarea avea un clenci. Trebuia sa ne apropiem de creasta din dreapta, ale carei stincarii albicioase se zareau printre btazi. Eram  in zonqa lacaroasa a Paraginosului-1976m-, care pe cealalta fata, cea dinspe Latorita, arunca pina spre firul apei, abrupturi impresionante. Mi-am anuntat colegele sa domoleasca pasul, pina gasim poteca cea buna. Nu cu multi ani in urma, pe aici era trafic pastoral intens si poteca era mult batuta. Acum arareori mai urca cineva pe aici. Am gasit repede drumul cel bun si doar doboriturile de copaci ne-au mai facut necazuri. Lupta cu nametii de zapada ne obosisera si una din colege tot mormaia ceva despre creste cu vizibilitate, iarv drumul acesta printre brazi doboriti, ii stirnea vorbe dulci. Noroc ca am ajuns dupa vreo ora, pe drumul de sub virful Vinata, cel cu vechiul releu tv al Ciungetului si apoi nla castelul de echilibru. Sub castel, la marginea drumului ce urca din valea Rudaresei, aparusera doua case aratoase. Una dintre ele s-a transformat in cabana turistica-Luminita- si parca pe aici au urcat un marcaj turistic, cu punct albastu. Au casele si izvor captat, ca altfel pe aici, la vreme de seceta nu gasesti fir de apa. Noua nu ne mai raminea decit sa coborim in sat, in Ciunget si de acolo sa ajungem la Gura Latoritei. Dar pina acolo aveam de coborit vreo m600m diferenta de nivel si deabia dupa aceea urmau 6klm de sosea. ,,Mai prndem autobuzul ?-Voi da, dar eu o iau mai domol". Si am coborit singur spre sat. Am trecut ca prin vis de biserica veche de mai bine de 100 de ani si sfirsit de sete si mort de oboseala dupa atita caldura, am cerut de ;la una din primele case, un pahar cu apa. De undeva am auzit o voce,,lasa ca-i dau eu ". O veche cunostinta de pe meleagurile din muntii astia, strabatuta amar de ani, m-a poftit la un pahar cu apa rece si la taclale purtate la o ceasca de cafea. Apoi pentru ca tot erau cu masina si plecau spre Vilcea, m-au luat cu ei. Am trecut ca vintul pe linga autobuzul in care erau colegele mele plecate mai devreme si acas am ajuns inaintea lor. Avusesem parte de ploaie de primavara, cu traznete ce luminau intunecimea coborita din nori, de o noapte senina, cu luna plina, de ultimele troiene de zapada si mai ales de primavaraa ce izbucnise peste munte.

Data:01.04.2008|Autor:Dinu Boghez|Afisari:2195

Album foto


OFERTE TURISTICE

Adaugare unitate turism INSCRIERE GRATUITA PENSIUNE, HOTEL, VILA
Intrare in sistem admin oferte Actualizare oferte
Oferte turistice pe localitati Oferte turistice pe localitati

Recomandari Geoturism.ro
Cazanele Dunarii - www. danuviatravel.roCazanele Dunarii - www. danuviatravel.ro, BAILE HERCULANE,
COMPLEXUL  GEOLOGIC  RACOS - www. danuviatravel.roCOMPLEXUL GEOLOGIC RACOS - www. danuviatravel.ro, BUCURESTI,
VALCEA TURISTICA - www. danuviatravel.roVALCEA TURISTICA - www. danuviatravel.ro, BUCURESTI,
Complexul Cheile ButiiComplexul Cheile Butii, Campul lui Neag, 3 stele
TRANSALPINA SI TRANS FAGARASANTRANSALPINA SI TRANS FAGARASAN, RANCA,
Pensiunea NicolaPensiunea Nicola, RUCAR, 2 stele
Hotel SlanicHotel Slanic, SLANIC PRAHOVA, 3 stele


PUBLICITATE

Plictisit?
Exploreaza lumea subterana
www.speologie.ro

Parteneri

Contact Contact Link-uri
Copyright © 2002 - 2012 Geoturism.ro- Termeni si conditii